Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gardianul
Anul şi data apariţiei: 10/06/2009
Tematica: conflicte interetnice
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Andrei Tudor
Titlul articolului: Conflict interetnic la Harghita. Maghiarii cer plecarea tiganilor din localitatea Sânmartin
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://209.85.135.132/search?q=cache:KgYLXN1nm8cJ:www.gardianul.ro/Conflict-interetnic-la-Harghita.-Maghiarii-cer-plecarea-tiganilor-din-localitatea-S%C3%A2nmartin-s136678.html+conflict+interetnic+sanmartin+harghita&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl=ro


 

Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, a declarat luni seara, dupa o întâlnire cu autoritatile locale din comuna Sânmartin, unde a avut loc saptamâna trecuta un conflict între romi si maghiari, ca situatia din localitate s-a detensionat si ca partile implicate sunt deschise dialogului. „Solutii nu s-au gasit, însa partile sunt deschise dialogului. În Sânmartin va fi liniste”, a declarat prefectul Constantin Strujan, luni seara, dupa întâlnirea care a avut loc la Primaria Sânmartin.

La întâlnire au participat din cinci etnici maghiari si cinci romi, comisarul-sef Kaszoni Fekete Titusz, din partea IJP Harghita, primarul comunei, Gergely Andras, Sandor Csilla, de la Biroul Judetean pentru Romi, precum si Ioni Geza, de la Asociatia Romilor Harghita. Sedinta, care a fost prezidata de prefectul Contantin Strujan, a avut menirea de a stabili un dialog între parti, pentru detensionarea situatiei, care risca sa degenereze într-un conflict violent. În Sânmartin au fost prezenti, luni seara, si reprezentantii Asociatiei Romani Criss, Marian Mandache si Taba Stanica, precum si Vaszi Robert Janos, din partea Asociatiei Sanse Egale. Cei trei erau nemultumiti de faptul ca nu au fost lasati sa participe la sedinta comisiei de dialog, spunându-ne ca au venit aici pentru a identifica problema si a contribui la rezolvarea ei. „Nu suntem aici pentru a apara infractorii. Ei trebuie sa raspunda în fata legii, fie ca fac parte din comunitatea roma sau cea majoritara”, a afirmat Taba Stanica.
Acesta a mai adaugat ca a trecut deja o saptamâna de când romii sunt pe drumuri sau în paduri si  nu e drept ca pentru faptele câtorva dintre ei sa plateasca cu totii, chiar si minorii. „Nu ne substituim autoritatilor. Romii sunt cetateni români, responsabilitatea revine autoritatilor”, a afirmat Marian Mandache.

„Legea e si pentru ei“

Imediat dupa sedinta de la primarie, peste 200 de persoane s-au adunat în centrul satul, asteptând solutii din partea membrilor comisiei de dialog. Totusi, oamenii sunt circumspecti si cred ca singura solutie ar fi ca romii sa paraseasca comuna. „Daca legea ar fi lege si pentru ei (romi - n.r.), daca ar fi pedepsiti de instantele judecatoresti asa cum sunt pedepsiti toti cetatenii acestei tari care comit fapte antisociale, nu am fi ajuns aici. Însa ei sunt pur si simplu încurajati sa ne agreseze si sa ne tâlhareasca, fiind constienti ca, daca nu comit crima, nu primesc pedeapsa cu închisoarea. Teroarea psihica la care suntem supusi zi de zi, furturile sistematice nu sunt si ele un fel de crima, oare? Amenzile nu le baga în seama, nu le platesc. Mai mult, îsi educa copiii sa fure si sa-i ameninte cu cutitul pe batrâni sau pe copii, fiind constienti ca, fiind minori, legea nu prevede închiderea lor. Chiar eu am fost înjunghiat în propria-mi casa de catre ei. Ce sa mai spun?”, a spus unul dintre satenii disperati, Potyo Gyula. „Suntem terorizati zi si noapte. Nu ne putem lasa copiii sau nevestele la magazin, pe drum,  de teama de a nu fi batuti si jefuiti, chiar si în plina zi. Mai mult, nu suntem în siguranta nici macar în ograda noastra. Mi-au descoperit casa luând tiglele de pe acoperis si au furat grâul pe care-l aveam depozitat în podul casei. Când le-am spus ca am sa-i reclam, m-au amenintat ca îmi dau foc la casa. Nu mai putem suporta sa fim terorizati, vrem sa plece de aici. Oricum, majoritatea lor nu s-au nascut în Sânmartin, casele si le-au construit pe pamânturile noastre, fara autorizatie”, a spus si Salamon Andras, locuitor al comunei.

Terorizati de peste 20 de ani

Unul dintre membrii comisiei de dialog de la primarie, Csillag Geza, ne-a declarat, în timp ce ne conducea ca sa ne arate distrugerile comise de romi: „Suntem furati si amenintati de tigani sistematic de 20 de ani. Am ajuns sa ne lasam pamânturile necultivate, dupa ce am încercat, în van, ca si în evul mediu, sa ne înconjuram terenurile cu santuri adânci pentru a apara recolta noastra de ei. Sa stiti ca nu fura pentru a supravietui. Inginerul Keresztes de la asociatie le-a dat în primavara 17 tone de cartofi pentru a avea ce sa manânce. I-a rugat doar ca sa nu se atinga de  cultura de cartofi plantata pentru samânta. Chiar daca nu puteau folosi cartofii, pentru ca erau mici, i-au scos. Asa, din rautate. Spre sfârsitul verii, când cartoful ajunge la maturitate, ne dijmanesc culturile, iar cartofii furati îi vând în piete. Unii dintre ei si-au cumparat masini, care nu sunt trecute nici pâna în ziua de azi pe numele lor. Le conduc, fara sa detina carnete de conducere, ba, mai mult, chiar în stare de ebrietate”. În comuna domneste o stare conflictuala de aproximativ doua saptamâni, dupa ce, în duminica Rusaliilor catolice, tiganii au agresat doi tineri, batându-i cu coasa, doar pentru ca cei doi le atrageau atentia ca si-au lasat caii la pascut pe terenul lor. În aceeasi zi, sute de oameni s-au adunat si au hotarât sa-si faca dreptate singuri, gonind tiganii din comuna, dând foc la trei colibe si spargând geamurile la mai multe case. Majoritatea tiganilor au fugit din sat, iar de atunci autoritatile fac eforturi pentru a tine situatia sub control. Comunitatea de romi din Sânmartin numara aproximativ 200 de persoane. Adultii nu au locuri de munca, iar majoritatea copiilor nu frecventeaza scoala.

Andrei Tudor

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.